Cipru: viata pe Insula Afroditei

Taram al zeilor antici, a treia insula ca marime din Mediterana dupa Sicilia si Sardinia, Cipru este cunoscut in special ca Insula Afroditei. Potrivit mitologiei, aici este locul in care zeita greaca a frumusetii si a iubirii s-a nascut din spuma marii.
Din vremurile antice si pana astazi, Cipru a fost marcat de o istorie lunga si nu intotdeauna blanda. In urma celui mai recent razboi, din 1974, turcii au ocupat partea de nord a insulei, constituindu-se intr-o republica distincta de partea greceasca Ciprului, dar care nu a fost recunoscuta de nimeni in afara de Turcia nici pana in ziua de astazi.
Daca apuci sa stai de vorba cu vreunul dintre batranii ciprioti, iti va povesti cu lacrimi in ochi, cum mi s-a intamplat mie, despre casele parintilor lor, pe care le-au lasat in urma in taramul nordic, despre cele mai bogate pamanturi, despre cele mai fertile soluri pe care acum stau construite moschei sau… nimic. Iti vor arata insa bucurosi partea greceasca de Cipru, cu tot ce are ea mai frumos, mare si munte, cu o ospitalitate aproape coplesitoare. Iti vor povesti despre istoria bisericilor care iti ies in cale, despre mestesugurile taranilor din satucele pe care le strabati, despre portocali, pini si maslini, despre cel mai bun file de cod si locul exact in care sa-l mananci, indemnandu-te sa revii pe insula macar pentru doua saptamani, ca sa ai timp sa o cunosti asa cum trebuie.
Iar insula asta are multe de oferit. Sunt unii, precum gazdele mele, care au ajuns aici si au depasit cu ani cele doua saptamani. N-au mai plecat pentru ca aici si-au gasit locul. Nici nu e greu sa faci asta, in tara cu 326 de zile insorite pe an.
Cumva, pamantul patronat de zeita frumusetii si a iubirii respira frumusete si iubire la fiecare pas.
Dragostea pentru pisici, ingrijite si adorate de localnici, oriunde s-ar afla.
Dragostea pentru natura, care le-a intors cipriotilor cele mai imbietoare daruri: unul dintre cele mai bune uleiuri de masline din lume, citrice parfumate si zemoase, cartofi celebri in intreaga lume, fructe de mare proaspete, commandaria – licoarea magica specifica locului si halloumi, branza lor atat de versatila, fata de care e greu sa nu dezvolti o obsesie. Alaturi de ele, condimente nenumarate, sare de mare, cafea la ibric, vinuri, rodii, piete pline de legume mari si frumoase.
Dar poate mai presus de orice, dragostea de viata, care transpare si in felul lor prietenos de a fi, in placerea de a darui sau in cea de a-si canta bucuria, in libertatea de a inota si de a pescui in largul marii sau in veselia de a ridica paharul si de a striga la unison: Yamas! Noroc. Noroc ca locuiesc aici.
Dincolo de sate si orase, autostrazi serpuitoare, flancate de leandri, te conduc in stil britanic, cu volan pe dreapta, catre Mediterana in mai putin de o ora. Dar insula are un timp al ei, island time. Si oamenii un ritm al lor, calm, relaxat, care cu greu poate fi tulburat de ceva. In fata tuturor, aceasta insulita a Afroditei poarta numele de Cipru. Dar cei care locuiesc aici stiu ca e un fel de Paradis.
Multumiri speciale pentru sprijinul acordat in realizarea acestui material: Anna Christina si Sterios Psathas.