Istoria baghetelor frantuzesti

Turnul Eiffel, bereta franțuzească, cafeaua și croissantul – toate aceste adorate clișee au devenit, în timp, adevărate simboluri naționale, embleme capabile să vorbească despre farmecul unui tărâm printr-o simplă imagine.

Fără îndoială, în această panoplie de simboluri se regăsește și deja celebra baghetă franțuzească, fără de care nimeni nu își poate imagina o incursiune la Paris sau în celelalte orașe ale Hexagonului.

La o privire mai atentă asupra ei însă, vom avea surpriza să aflăm că, la fel ca un alt puternic brand național francez – croissantul, și bagheta își găsește originea într-un cu totul alt spațiu decât cel pe care îl reprezintă în prezent.

După ce ieri am vorbit despre pâine, cu dragoste, astăzi, la Bistro Margot, cercetăm istoria baghetelor franțuzești!

Există o documentație destul de săracă în privința baghetelor, deși este cunoscut faptul că ele existau, sub o formă diferită, cu mult înainte să poarte această denumire specifică ce ne trimite cu gândul la baghetele magicienilor. Istoricii cad însă de acord asupra momentului de origine al formei actuale a baghetelor făcând o legătură directă cu alte două momente importante: apariția cuptoarelor cu aburi în Franța și decretul din 1920 al guvernului francez, care interzicea brutarilor să-și mai înceapă ziua de muncă înainte de ora 4 a dimineții.

În ceea ce privește apariția cuptoarelor cu aburi în Franța, aceasta îi este atribuită ofițerului austriac August Zang, care a adus, la începutul secolului al XIX-lea, la Paris, primele astfel de cuptoare. Este interesant de subliniat că tot lui îi este atribuit și meritul de a le fi făcut cunoștință francezilor cu celebrul croissant (despre care este știut faptul că își are originea în Viena), dar și cu pain viennois, un tip de pâine alungită, a cărei formă a plăcut destul de tare francezilor, până în punctul în care se pare că au preluat-o și  au adaptat-o.

Un al doilea eveniment important a condus, după cum aminteam, la apariția baghetelor așa cum le cunoaștem noi astăzi. În 1920, guvernul francez a elaborat o lege prin care brutarilor li se interzicea să mai muncească înainte de ora 4 dimineața. Deși legea le oferea mai multă libertate brutarilor, ea aducea cu sine și imposibilitatea lor de a mai coace pâine rotundă după metoda tradițională care cerea multe ore de muncă și cu atât mai mult imposibilitatea de a o avea gata de vânzare pentru micul-dejun. Baghetele s-au dovedit a fi soluția perfectă în acest moment de cumpănă pentru breasla brutarilor: lungi și subțiri, puteau fi pregătite și coapte mult mai repede, așa că au fost propuse spre vânzare publicului, care le-a iubit și le-a adoptat.

IMG_0780

One Response to "Istoria baghetelor frantuzesti"

  1. Pingback: Istoria croissantelor - Bistro Margot

Leave a Reply

Your email address will not be published.