Nu sperati ca veti scapa de carti

S-au scurs zile nebune. Însă chiar și așa, Bistro-ul și-a păstrat, dincolo de porțile întredeschise, aerul cald și savorile sale magice au evadat, din când în când, îmbietor, către lume. Undeva, pe o tejghea, o carte aștepta să fie închisă. Și cartea spunea: Nu sperati ca veti scapa de carti.

Internetul schimbă tot – am auzit tot mai des. Și, într-un univers în care imaginea este suverană, în care pixelii dictează mersul evenimentelor, în care clickurile generează… tranzacții și profituri, aceste lucruri par perfect coerente. Ce viitor are însă cartea în toată această vâltoare tehnologică și ce șanse de supraviețuire i se acordă? La această întrebare s-au apucat să răspundă doi giganți ai culturii contemporane, Umberto Eco și Jean-Claude Carrière, pornind de la premisele profețiilor care anunță dispariția cărții as we know it. Răspunsul? Are 249 pagini și poartă la fel de profeticul titlu “Nu sperați că veți scăpa de cărți” (ed. Humanitas, 2010) – o amenințare fascinantă, a cărei explicitare nu se transformă doar într-o pledoarie ferventă în favoarea cărții, ci și într-o coborâre mirifică în lumea ei, în istorie, printre incunabule și volumina, într-o călătorie printre bibliotecile celor mai mari colecționari, într-o aventură a ideilor la intersecția trecutului cu viitorul, a cărților pierdute, parcurse, salvate, citite și a cărților încă nenăscute, neparcurse, necitite, nedescoperite.

Internetul ne-a readus în era alfabetică, în Galaxia Gutenberg: acum toata lumea e nevoită să citească, indiferent de suportul pe care o face. Mai mult chiar, în derularea unui text pe monitor, regăsim ceva din gestul arhaic al cititorilor de suluri, acela de a derula un text înfășurat. De atunci și până acum, cartea și-a demonstrat cu fermitate superioritatea asupra oricărui produs tehnologic, iar variațiile sale – spune Eco – nu i-au modificat nici funcția, nici sintaxa. Cartea este ca roata. Odată ce ai inventat-o, nu o mai poti depăși.

Astfel încât, dacă se aduce în discuție amenințarea Internetului, ipoteza unei apocalipse a cărților apare ca o glumă nevinovată:

“Să ne gândim la pana de curent din iulie 2006, de la New York, să ne imaginăm că se extinde și se prelungește. Fără electricitate, totul e pierdut definitiv. În schimb, vom putea citi cărți la lumina zilei, ori seara la lumânare, chiar și atunci când toată moștenirea audiovizuală va fi dispărut”.

Verdict ferm: Nu sperati ca veti scapa de carti!

“Cartea a dovedit ce poate și nu vedem alt obiect mai bun decât ea pe care l-am putea crea pentru aceeași întrebuințare. Poate că vor evolua elementele sale, poate că paginile nu vor mai fi din hârtie. Dar cartea va rămâne ceea ce este”.

Știu, astăzi era ziua declarațiilor de dragoste. Dar asta e o iubire care durează cât o viață de om. Și, în unele cazuri, chiar mai mult.

Nu sperați că veți scăpa de cărți. Transformați-le într-o sărbătoare!

Nu sperati ca veti scapa de carti, editura Humanitas
Nu sperati ca veti scapa de carti, editura Humanitas

 

11 Responses to "Nu sperati ca veti scapa de carti"

  1. alison  13 February 2011

    in “marea trecere”cartea ramine cea mai importanta marturie.nici nu mi-as dori sa scap de ea,imi doresc sa faca parte din existenta mea mereu.
    multumim margot,de acest review si tratatie!
    sa ai o saptamina precum tu:minunata!:)

    Reply
  2. Margot  13 February 2011

    alison, nici nu stii cat ma bucur ca mi te-ai alaturat la sarbatorirea cartilor! eu, una, nu reusesc sa-mi imaginez o existenta lipsita de carti.

    multumesc si eu pentru complimente si urari, pe care ti le intorc, la randul meu. o imbratisare mare!

    Reply
  3. Zazuza  14 February 2011

    parca Eco zicea ca, la fel ca si lingurile, cartile si-au atins deja perfectiunea: eventual mai poti lucra la design, dar esenta sa va ramane mereu aceeasi :)). ce bine ca nu putem scapa de carti!

    Reply
  4. Margot  14 February 2011

    da, da, chiar in cartea asta zicea asta.

    “cartea este ca lingura, ciocanul, roata sau dalta. odata inventate, nu pot fi ameliorate in mod semnificativ. nu se poate inventa o lingura mai buna decat o lingura”

    si are dreptate 🙂

    Reply
  5. pansy  14 February 2011

    margot draga ca bine graiesti! dar sa nu diminuam modernitatea sa zic asa. o carte citita in alta limba decat romaneste e mult mai usor de citit pe calculator,sau alaturi din punctul de vedere al traduerii cuvintelor neintelese si evantual al trimiterilor.sigur ca poti citi o carte la ce lumina vrei,dar eventualele informatii dorite sunt au bout du doigt in fata unui calculator.de aia cand nu merge internetul ma simt uneori frustrata pur si simplu.face parte din viata noastra si e cred ca.la fel cu primele carti la care nu aveai acces.din pacate suntem dependenti si de modernitate.si mai e pacat ca sunt prea multi tineri nedependenti de carte.poate si din cauza modernitatii clamate mai sus.

    Reply
  6. Margot  15 February 2011

    cu sigurata internetul este un mare (poate cel mai mare) asset al contemporaneitatii, iar eco si carriere nu neaga deloc acest lucru, dimpotriva, ii recunosc valoarea si ii acorda importanta cuvenita. insa nu considera, asa cum cei mai multi o fac, ca internetul va conduce automat la disparitia cartii. ci, mai degraba, asa cum ai subliniat si tu, sunt doua unelte interdependente – ceea ce nu poate fi decat un lucru bun 🙂

    Reply
  7. Margot  15 February 2011

    Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    Reply
  8. Lia  15 February 2011

    I ll drink to That !
    Cin !Cin!
    O carte,un almanah,o revista.
    Ce placut sa o tii in mana si sa-i rasfoiesti paginile.
    Ce bine cand te absoarbe in paginile sale.
    Seara sa o pui pe noptieara alaturi de ceas si de paharul cu apa.
    Apoi sa te intorci linistita pe o parte si sa
    adormi.:)

    Reply
  9. Margot  23 February 2011

    Exact despre asta vorbesc, Lia! 😉 Santé!

    Reply
  10. Ioana  13 February 2014

    iubirile noastre pasionale: cartile 😀

    Reply
    • margot  13 February 2014

      ce ne-am face fara ele? 😀

      Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published.