Primitivo: vinul cu note de poezie
primitiv, def. = 1. din perioada de inceput a societatii umane, stravechi; 2. care are un caracter simplu, rudimentar, salbatic; 3. care se refera la inceputul istoric al existentei sale; care se afla in starea de la inceput; originar; primar; 4. barbar, neevoluat, nedezvoltat, necivilizat, arhaic;
Pentru cine il gusta, e pura poezie imbuteliata. Despre originea vinurilor Primitivo insa, parerile sunt impartite. In timp ce unii spun ca ar fi acelasi lucru cu mai celebrul Zinfandel, altii, mai meticulosi, pretind ca la o analiza mai atenta, ADN-urile lor ar fi diferite, chiar daca aparent sunt foarte similare. Oricum ar fi insa, ceea ce se stie cu siguranta despre marele primitivo rosu este ca-si gaseste originea undeva in secolul al XVIII-lea, pe coasta Dalmatiana, de unde a ajuns intr-o regiune din insoritul sud al Italiei, in Puglia, prin intermediul preotului Bisericii Gioia del Colle din Bari, pe numele sau Don Francesco Filippo Indellicato. Alti butasi de Primitivo au mai ajuns in Apulia prin intermediul zestrei primite de contesa Sabine Altamura la nunta sa cu Don Thomas Schiavoni-Tafuri de Manduria, undeva la sfarsitul secolului al XIX-lea, ceea ce explica, poate, caracterul sau primar si nobletea sa in acelasi timp.
Robust si viguros, Primitivo este o poezie in metru etilic, pentru ca cel mai adesea isi seduce degustatorii cu procente semnificative de alcool, depasind 15%. Este un vin puternic, specific Apuliei, iar notele sale evoca, fara indoiala, poezii traite cu intensitate. Elegia, Lirica, Madrigale, Amativo – numele lor nu au fost alese intamplator. Sunt vinuri facute parca anume pentru suflete boeme, preapline, animate. Vinurile povestilor cantate, dramatizate, usor exagerate, doar de dragul istorisirii lor. Simple si sofisticate in acelasi timp, te transporta parca in timp, la originea lumii si iti dezvaluie insusi secretul vietii.
Un vin de care e imposibil sa nu te indragostesti.