Toamna aceasta am calatorit mult in Italia, care m-a inspirat mult atat prin frumusetea locurilor ei incarcate de istorie si poezie, cat si prin relatia pe care italienii o au cu mancarea si capacitatea lor de a face din ingrediente simple, adevarate minunatii.
Cantucci: idee grozava de cadouri comestibile pentru cei dragi sau doar de rasfat, alaturi de o cafea sau vin santo, pentru tine.
Dupa ce luna noiembrie a inceput cu minunatul food blog tour prin Toscana, jumatatea lunii a readus Bistro Margot in Italia, intr-un nou turneu de cercetare, de data aceasta in Veneto.
Toscana: casa lui Dante, a lui Petrarca si a lui Bocaccio, pamantul influentei familiei di Medici, taramul artei renascentiste si al vinului rosu, puternic si viguros.
Povestea acestor ravioli umpluti cu hribi si galbenus-surpriza este, pe cat de intortocheata, pe atat de amuzanta – nimic altceva decat un semn ca lucrurile se petrec in timpul si in ritmul lor, atunci cand trebuie sa se intample.
Sau prosciutto e melone. Asa trebuia sa se numeasca farfuria asta. Dar, la final, dupa ce am terminat de aranjat totul, m-am gandit ca ar fi mai potrivit sa o denumesc “Have the courage to set your dreams free”.
I se spune Cetatea Eterna. Pe 21 aprilie a implinit 2769 de ani. Am ajuns in ea cautand La Grade Bellezza, cu imaginile imaculate ale lui Sorrentino in minte.
Italia, romantica si fascinanta deopotriva, nu a fost doar sursa de inspiratie pentru scriitori si poeti care i-au cantat frumusetea de-a lungul timpului.
primitiv, def. = 1. din perioada de inceput a societatii umane, stravechi; 2. care are un caracter simplu, rudimentar, salbatic; 3.
Nonna Franca are 85 de ani si de 64 de ani face orecchiette in Arco Basso – prima de pe acea straduta bareza care a deprins aceasta arta.
