Fougasse, painea in forma de frunza
Cine nu adora mirosul de paine proaspata, facuta in casa, abia scoasa de la cuptor? Cand aburii inca se degaja irezistibil, cine mai are rabdare sa o lase sa se raceasca, fara sa vrea sa rupa cu nesat din ea si sa simta bucata de paine calda, intre degete? Nu stiu altii cum sunt, dar mie painea de casa imi creeaza una dintre cele mai simple si mai frumoase bucurii. Astazi m-am oprit la fougasse, o paine frantuzeasca originara din Provence, similara cu focaccia italienilor, dar care are o forma speciala: cea de frunza!
FOUGASSE, o poveste veche
Ca si focaccia, fougasse isi gaseste stramosii in Roma antica. Romanii o pregateau inca de pe atunci, asa ca nu este de mirare ca acest tip de paine s-a raspandit, intr-o forma sau alta, peste tot in Europa. In Antichitate, era folosita de fapt pentru a testa temperatura cuptorului in care urmau sa fie coapte apoi alte preparate. De aceea poarta si acest nume, pentru ca panis focacius, denumirea ei latina, venea chiar de la focus, adica foc. Varianta franceza pe care v-o prezint eu astazi este caracteristica regiunii Provence, acolo unde se pregateste cu diverse adaosuri, precum ansoa, masline, branza sau ierburile specifice zonei. In final, nu doar ca este simpla si usor de pregatit, dar este si atat de simpatica in forma ei de frunza, incat te face sa te indragostesti pe loc!
Fougasse: reteta de baza
Si spun reteta de baza pentru ca, plecand de la ea, puteti sa o duceti exact in directia care va place. Folosindu-va imaginatia sau folosind pur si simplu ingredientele pe care le aveti la indemana, puteti sa ii adaugati acele lucruri care sa o transforme intr-un adevarat rasfat. Eu am pregatit trei tipuri de fougasse, plecand de la urmatoarea reteta de baza.
Ingrediente: 500 g de faina, 25 g de drojdie proaspata, 350 ml de apa calduta, 10 g de sare, 30 ml de ulei de masline
Preparare: Se toarna faina intr-un bol si in ea se farama, cu ajutorul degetelor, drojdia proaspata, pana cand incepe sa semene cu un pesmet. Se face o gaura in amestecul de faina si drojdie si in ea se toarna apa calduta, sarea si 25 ml de ulei de masline. Se amesteca prima data cu o lingura de lemn, apoi, cand aluatul incepe sa se lege, se framanta cu mainile pe o plansa de lucru. Se pune aluatul inapoi in bol, se toarna pe marginea lui si restul de ulei, se acopera cu un prosop de bucatarie si se lasa la crescut aproximativ o ora*, timp in care ar trebui sa-si dubleze volumul.
*in functie de temperatura din casa, timpul poate varia usor.
Dupa ce timpul s-a scurs, se ia aluatul, care va fi unul elastic si se framanta doar putin, apoi se imparte in parti mai mici*, gata pentru a fi modelate.
*la mine au rezultat 900g de aluat, pe care l-am impartit in trei parti, vrand sa fac trei fougasse diferite.
Forma caracteristica de fougasse este cea de frunza, care se obtine pornind de la un aluat modelat in forma rotunda si intins apoi cu ajutorul unui sucitor, destul de subtire, pana cand se transforma intr-un oval. Cu un cutit, se cresteaza intai partea din mijloc, apoi se fac alte cateva crestaturi in partile laterale. Optional, se cresteaza foarte putin si marginile. Se imbogateste apoi cu ingredientele preferate si se coace in cuptorul preincalzit, timp de 16 minute*, la 230 grade.
*in functie de cuptor, timpul de coacere poate varia, asa ca cel mai bun sfat este sa stati cu ochii pe el pentru a-l rumeni exact atat cat va place
FOUGASSE cu ANSOA si ROSII
Pentru acest tip de fougasse nu a fost nevoie sa adaug decat cateva file-uri de ansoa pastrate in ulei de masline si jumatati de rosii cherry deasupra pentru a obtine un gust care sa te transporte pe loc in Provence.
FOUGASSE cu MASLINE
O alta versiune clasica de fougasse este cea cu masline. Nu am putut sa o ocolesc nici eu, asa ca s-a numarat categoric printre care cele pregatite de mine.
FOUGASSE cu ROZMARIN
Aceasta versiune de fougasse poate parea una simpla, dar parfumul rozmarinului o transforma intr-una speciala. Ierburile aromatice pot varia, astfel incat nu ezitati sa inlocuiti rozmarinul cu ceva care va surade mai mult.
TWISTUL
La final, am dat frau liber si laturii mele romanesti, iubitoare de usturoi, care a iesit la iveala cand a vazut painea rumenita iesind din cuptor. Asa ca am luat 3 catei de usturoi pe care i-am zdrobit cu presa, am adaugat peste ei trei linguri de ulei de masline si, cu ajutorul unei crengute de rozmarin pe post de pensula, am uns usor cele trei fougasse inca fierbinti cu amestecul ulei-usturoi, atat cat sa le dea o aroma irezistibila. Daca nu sunteti tocmai fanii neaosului usturoi, puteti sari peste aceasta etapa. Dar macar sa-mi promiteti ca nu veti sari peste vin, in fata unui cos de fougasse cum este cel de mai jos. 🙂
