Paris: 3 librarii in care merita sa te opresti

Franta este inca una dintre tarile pentru care cititul reprezinta un lucru important si nu e mare mirarea sa vezi, la o simpla plimbare prin Tuileries sau prin Jardin du Luxembourg, oameni care ies la aer purtand cu ei cate carte de buzunar. Intr-un studiu in 2015, doar 15% din populatia franceza declara ca nu citeste, iar intr-un oras cum e Parisul, el insusi o carte deschisa, multitudinea librariilor mai vechi sau mai noi nu face decat sa confirme aplecarea lor pentru cultura si lectura. Fie ca sunt centrale si celebre, fie ca sunt librarii micute, de cartier, farmecul lor este sporit si de cladirile superbe in care sunt gazduite.

Iar daca esti iubitor de carti, atunci cand te plimbi intr-o poveste cum e Parisul, nu poti sa nu te opresti si in cateva librarii. Adesea din calatorii, pe langa suvenirurile comestibile, mie imi place sa ma intorc acasa si cu niste suveniruri-carti, de care sa ma bucur la intoarcere si care sa-mi prelungeasca, mai apoi, atmosfera locului in care am fost. Asa ca astazi am ales sa va iau cu mine, printr-o poveste, in trei librarii pariziene in care mie mi-a placut sa fac o oprire (sau mai multe).

Shakespeare & Company

Paradoxal, una dintre cele mai cunoscute librarii ale Parisului in toata lumea este… o librarie care vinde carti in limba engleza. Si asta pentru ca, in perioada interbelica, Shakespeare & Company devenise un adevarat loc de intalnire al sciitorilor si poetilor straini care traiau in capitala franceza (Allen Ginsberg, William Burroughs, Anaïs Nin, Richard Wright, Julio Cortázar, Henry Miller s.a.).

Libraria a fost fondata de un american pe nume George Whitman si, initial, in 1951, purta numele de Le Mistral. Denumirea a fost schimbata in 1964, in onoarea unei celei care fondase  libraria originala Shakespeare & Company (creata in 1919 si situata in Rue de l’Odéon). Sylvia Beach, un librar pe care George Whitman il admira foarte tare, reusise si ea, anterior, sa adune la librarie talente literare precum Joyce, Hemingway, Stein, Fitzgerald, Eliot, Pound, asa ca Whitman nu a facut decat sa duca mai departe spiritul Shakespeare & Co.

Si l-a dus cu succes, caci de-a lungul timpului libraria a devenit mai mult decat un loc de vanzare a cartilor: a reusit sa creeze o adevarata comunitate. Turisti din intreaga lume, literati, scriitori aspiranti sau simpli visatori vin aici in fiecare zi sa exploreze spatiul magic al librariei si sa se bucure de lectura la cafeneaua de langa, exact asa cum si-a dorit Whitman, care spunea: ‘I created this bookstore like a man would write a novel, building each room like a chapter, and I like people to open the door the way they open a book, a book that leads into a magic world in their imaginations’.

George Whitman s-a stins din viata in 2011, la varsta de 98 de ani, semn ca lumea minunata a cartilor l-a facut sa duca o viata lunga si frumoasa. Spiritul Shakespeare & Co continua sa fie dus mai departe insa de fiica sa, Sylvia. Tot din acel an, libraria organizeaza si un concurs literar, Paris Literary Prize, in care le este acordata o sansa la debut scriitorilor inca nepublicati.

Un adevarat simbol cultural, libraria Shakespeare & Company apare si in filmul Midnight in Paris, semnat de regizorul Woody Allen.

Gibert Jeune 

De fapt, Gibert Jeune si Gibert Joseph, desi la o prima vedere pot parea lucruri total diferite. Asta m-am intrebat si eu prima oara, daca nu cumva fac parte din aceeasi familie, iar cand m-am apucat sa le caut istoria am constatat ca exact asa era. Gibert Jeune este, de fapt, visul implinit al unui profesor de litere din St. Etienne care a venit la Paris sa fie buchinist pe cheile Senei si care, in 1886, a reusit sa-si deschida propria librarie, chiar in zona bulevardului St. Michel. In 1915 insa, cand Joseph Gibert se stinge din viata si cei doi fii ai sai preiau conducerea librariei, intre timp devenita o afacere prospera, apar si disensiunile si diferentele de viziune. Astfel se face ca unul dintre cei doi fii deschide o noua librarie cu numele Gibert Joseph, iar celalalt pastreaza libraria istorica, sub denumirea Gibert Jeune. In fine, cum tuturor ne plac finalurile fericite, am aflat ca anul acesta familia a inceput discutiile pentru o reuniune administrativa a celor doua branduri, iar asta nu poate fi decat de bun augur: pe langa Gibert Jeune nu poti trece fara sa te opresti macar un pic sa scotocesti prin cutiile postate afara. Literatura, carti practice, carti de gastronomie sau de calatorie, in stare perfecta sau aproape perfecta, revandute la pretul unei cafele. Nu e de mirare ca libraria a devenit rapid un centru de interes pentru studentii din zona. Inauntru, titluri noi, aliniate armonios, isi asteapta si ele cumparatorii – desigur, pe mine m-a impresionat in mod deosebit zona dedicata cartilor de gastronomie. Inima mi-a ramas insa afara, printre cutille de carti la reducere, asteptand sa fie descoperite si luate acasa.

Librairie Gourmande

Un loc in care, daca esti pasionat de gastronomie, pur si simplu trebuie sa ajungi: pe rue Montmartre se afla, din 1985, o intreaga librarie, organizata pe doua etaje chiar, dedicata cartilor culinare si oenologice. Fie ca esti profesionist in domeniu, fie ca esti un simplu amator caruia timpul petrecut in bucatarie ii aduce placere, o oprire la Libraria Gurmanda  te face sa vrei sa te pierzi de tot printre carti si sa nu mai pleci de acolo. Decoratiunile, gandite in ton cu intreg conceptul locului, contribuie si ele la atmosfera, iar librarii, tineri si prietenosi, te fac sa te simti ca acasa.

Si, dincolo de toate, poate cea mai cunoscuta si veche librarie din Paris se afla pe cheile Senei, unde stau insirati les bouquinistes si tarabele lor, fara ziduri, fara usi, fara sectiuni: o librarie deschisa, in aer liber, cu cea mai frumoasa priveliste si plina de poezie.