Reteta Carême: biscuiti cu aroma de castane

Timpul povetilor e aici. Iar cand farmecul istoriei se intalneste cu savoarea absoluta, cu arome unice si cu parfumul genialitatii, atunci povestea de astazi nu poate fi decat despre Marie-Antoine Carême, una dintre cele mai impunatoare si importante – daca nu cea mai importanta! – figura a istoriei gastronomiei. Supranumit “Cheful Regilor si Rege al Chefilor”, Carême si-a pus iremediabil amprenta asupra lumii savorilor intr-o vreme in care ele abia incepeau sa-si scrie povestea. Iar el a stiut, prin spiritul sau inovator si viziunea sa aparte, sa-si castige locul printre marile personalitati de admirat pentru generatiile care i-au urmat. Din timpuri in care nu devenise inca magician al meniurilor la cele mai mari case regale ale lumii, ci nu era decat un simplu cofetar care abia isi deschisese propriul magazin pe o straduta din Paris, vine astazi povestea celebrilor sai biscuiti cu aroma de castane, vanduti direct pe Rue de la Paix! O reteta pe cat de simpla, pe atat de incarcata de istorie!

Din cand in cand revin, aproape intr-un mod hipnotizant, la povestea lui Carême. Dintre toate cartile de gastronomiei pe care le-am adunat in biblioteca de-a lungul timpului, chiar si dincolo de mult-admiratele Grands Livres de Cuisine ale lui Ducasse, cartea despre viata lui Carême este intotdeauna un izvor de inspiratie. Fie si atunci cand doar o cuprind intre palme si imi trec mana peste ea, imaginandu-mi viata marelui gastronom ca pe un film care se deruleaza in fata ochilor. Nu de putine ori am avut impulsul de a ma opri la retetele sale vechi, descrise acolo in limbajul vremii si de a-mi dori sa le incerc cu uneltele si cunostintele pe care le am la dispozitie acum. Dar, coplesita de greutatea personalitatii sale, nu am mers si dincolo de acest simplu gand. Zilele acestea insa, spiritul de sarbatoare mi-a dat curajul sa ma opresc la prima si cea mai simpla dintre retete, poate si cea mai umila, cea a unor biscuiti cu aroma de castane.

 Astfel incat, intr-o zi libera de orice responsabilitati si presarata din plin cu visuri marete, la adapost de frigul iernatic, am deschis cartea, am inceput sa deslusesc reteta si cantitatile intr-unele pe intelesul nostru si am aprins cuptorul pentru ca in final sa scot din el niste bulgarasi aromati, fragezi si savurosi, de care aproape ca nimeni de la Bistro nu s-ar mai fi saturat. Noroc ca exista intotdeauna si o a doua zi, parca facuta special pentru ca reteta sa fie repetata si pentru cei care n-au apucat sa guste din istoricii biscuiti cu aroma de castane ai lui Antonin Carême.

 INGREDIENTE

(asa cum le-am deslusit si tradus eu):

170 g de castane curatate si coapte

……………………………………………………………………………..

110 g de unt

……………………………………………………………………………..

115 g de faina

……………………………………………………………………………..

85 g de zahar pudra

……………………………………………………………………………..

1 ou

……………………………………………………………………………..

1 praf de sare

……………………………………………………………………………..

CUM INFAPTUIM MAGIA:

Daca se intampla cumva sa gasiti un borcan de castane gata curatate si coapte, atunci va considerati norocosi (asa cum m-am considerat si eu) si incepeti cu ele. Daca nu, va trebui sa treceti prin operatiunea de a le coace singuri, asa cum am facut si eu anul trecut, cand m-am ales cu nenumarate zgarieturi pe maini si cateva burice ale degetelor avariate.

Intr-un mic robot de bucatarie, mixati deci castanele cu jumatate din cantitatea de unt (55 g), pana cand totul devine o pasta.

Intr-un bol, amestecati 115 g de faina cu 85 g de zahar pudra si faceti o gaura in mijlocul amestecului. In ea, puneti restul de unt (55 g), pasta de castane obtinuta anterior, un ou si piscatura de sare.

Amestecati totul cu mainile pana obtineti un aluat destul de pastos. Il lasati la frigider 30 – 40 de minute, apoi il scoateti si, cu ajutorul unei lingurite sau al unui cleste pentru inghetata, formati bilute pe care le depozitati pe o tava cu hartie-pergament.

Le ungeti cu ou si le dati la cuptorul incins pana cand incep sa se rumeneasca.

PLANURI PENTRU DATA VIITOARE: 

Simplitate gusturilor si aromelor, dar si a ingredientelor folosite, ne da ocazia, daca incercam reteta de biscuiti cu aroma de castane ai lui Carême, sa daruim celor din jur  bucatele de istorie intr-un pachetel festiv. Dar si sa ne lasam inspirati de creativitatea marelui cofetar si sa ne punem amprenta personala asupra lor, sa luam reteta lui ca punct de plecare, apoi sa ne aventuram pe taramul imaginatiei si sa o facem “a noastra”. Ceea ce am de gand sa fac si eu data viitoare, cu ajutorul unei dolofane pastai de vanilie si a unei lingurite de cacao de cea mai buna calitate, atat cat sa aromez un pic biscuitii si sa-i aduc, prin cromatica, mai aproape de castanele din care sunt facuti. Poate nici o lingurita de cognac sau armagnac n-ar fi in plus 🙂

Abia astept sa-mi povestiti si voi ideile pe care sunt sigura ca le aveti si sa impartasisi cu mine fotografii cu micile voastre bucati de istorie abia scoase din cuptor!